Studierea spatiului cosmic a fost dintotdeauna o pasiune a oamenilor inteligenti si aceasta a adus omenirii un progres stiintific nemaiintalnit. Astfel, fie ca a fost vorba despre Ptolemeu, Copernic sau Galileo Galilei, multe genii au activat in aceasta ramura a stiintelor exacte iar informatiile mereu noi si suprinzatoare continua si astazi sa ii convinga pe multi sa cerceteze cerul. Si, chiar daca tehnica a avansat, Telescopul Hubble, care poate surprinde evenimente desfasurate la mii de ani lumina distanta, fiind cel mai bun exemplu, inca sunt numeroase colturi de Univers care asteapta sa fie descoperite.

Astfel, astronomia ramane un domeniu mereu nou si interesant care, prin combinarea matematicii si a fizicii, ofera imense satisfactii celor care activeaza in cadrul sau. Si dupa cum in fiecare zi apare ceva nou care merita discutat, nu se poate vorbi ca este o activitate aglomerata. Dincolo de toate tehnologiile utilizate se afla, insa, oameni pasionati care isi pun toata energia in slujba stiintei si le ofera intotdeauna celorlalti cateva motive de mirare.

In continuare va vom prezenta cateva evenimente astronomice recente care speram sa va starneasca curiozitatea si sa va faca sa va doriti mai mult.

Resturile unei supernove, observata cu telescopul Hubble

Prin eforturile combinate ale unor statii de cercetare din Statele Unite, Australia si Chile, o analiza a ramasitelor rezultate in urma exploziei unei supernove a gasit dovezi ale existentei unui pulsar, o stea de mici dimensiuni , foarte densa, care a luat nastere in urma distrugerii unui corp ceresc mai mare. Explozia stelara a avut loc in 1987 iar resturile acesteia au fost studiate cu ajutorul a trei telescoape, unul fiind celebrul Telescop Spatial Hubble, altul in Australia si ultimul in Chile. Pe baza informatiilor oferite de acestea, oamenii de stiinta de la Institutul International de Cercetare a Astronomiei prin Unde Radio au creat un model 3D al ramasitelor. Cea mai importanta caracteristica a acestora este reprezentata de adunarile dense de materie existente in inelul interior al aglomeratiei. Acestea pot fi vazute ca niste puncte luminoase, care stalucesc atunci cand unda de soc determinata de explozie trece prin ele. Cu toate acestea, o parte a ei se misca mai repede, lucru observat datorita unei emisii mai mari de unde radio. Prin eliminarea emisiilor cauzate de praf din regiunile centrale si a celor cauzate de extinderea undei de soc, astronomii au putut observa  semnele unui posibil pulsar aflat in mijlocul ramasitelor.

Galaxie „Rupta” de o coliziune

NASA informeaza ca un telescop a surprins coliziunea dintre doua galaxii si emisiile de gaz rezultate in urma acesteia.  Utilizand instrumentul MUSE al sistemului European Very Large Telescope din desertul Atacama, Chile, astronomii au put observa ciocnirea intre o galaxie mai mica, ESO 137-001, si un enorm roi de galaxii. Desi este relativ aproape de Calea Lactee, surprinderea imaginilor cu aceasta galaxie este una destul de dificila, aceasta fiind acoperita de un nor gros de praf cosmic.

Miscarea galaxiei ESO 137-001 catre centrul roiului Abell 3627 a fost descoperita inca de ceva vreme, cu ajutorul telescopului Hubble, insa abia acum ciocnirea a fost inregistrata. Datorita fortei gravitationale foarte mari din interiorul roiului, in imagini se poate vedea cum gazul albastru al ESO 137-001 este aruncat in afara, in spatiu. Urma a putut fi vazuta, rezultatele acestui proces fiind pierderea cantitatilor de gaz necesare formarii stelelor albastre.

Dincolo de frumusetea imaginii, aceasta ne arata mediul dur si soarta pe care o au galaxiile mici cand intra in contact cu roiuri mult mai masive. O analogie rapida pentru acest efect este aceea a unui om care  se loveste de un geam de masina cand aceasta merge cu mare viteza sau a unuia care plonjeaza intr-o piscina.

Aterizarea pe o cometa

Un eveniment de o deosebita importanta pentru Pamant este pe cale sa se intample. In istoria lor, misiunile spatiale de la NASA au aterizat pe sase corpuri spatiale: Marte, Luna, Venus, Titan (satelitul lui Saturn) si doi asteroizi. Insa, pe 12 noiembrie 2014, misiunea Rosetta a Agentiei Spatiale Europene va incerca sa scrie istorie, asterizand pe cometa Churyumov-Gerasimenko.

Dificultatea sarcinii este insa una considerabila, deoarece aceasta se misca cu nu mai putin de 40 de ori mai repede decat un glont, se invarte si are emisii neasteptate de gaze. In plus, aceste riscuri nu includ si terenul accidentat (bolovani, crapaturi in suprafata si, poate, straturi de praf de cativa metri) care asteapta naveta. Aceasta, numita Philae, va fi lansata de la o altitudine de 22 km in timp ce cometa se va roti si nicio actiune de control a directiei nu va fi intreprinsa in timpul coborarii.

Lipsa cartografierii preliminare (spre deosebire de misiunea de pe Marte, planeta despre care existau informatii), forma ciudata a cometei si timpul scurt in care Rosetta a survolat-o, au facut imposibila gasirea unei zone de aterizate 100% sigure. Cu toate acestea, un spatiu care permite alimentarea panourilor solare ale navetei si comunicatiile a fost descoperit, acesta fiind locul ales de membrii agentiei pentru procesul de aterizare, care va dura sapte ore.

Explozii solare masive

Telescoapele NASA au surprins un eveniment singular in ultimii douazeci si patru de ani. Intre 19 si 27 octombrie 2014, pe suprafata Soarelui a fost inregistrata o pata solara mai mare decat Jupiter. In conditiile in care cea mai mare planeta a Sistemului Solar are un diametru de 11 ori mai mare decat al Pamantului, pata solara surprinsa este cea mai mare regiune activa de pe Soare din 1990. Si frecventa si puterea eruptiilor solare din aceasta perioada au fost unele de luat in seama.

Pata a inceput sa fie vizibila inca de pe 18 octombie si, in cele opt zile cat a fost activa, pe suprafata sa au fost inregistrate cinci explozii solare de intensitate foarte mare, apartinand clasei X. Cea mai mare dintre acestea, cu o putere de peste 10-4 watt/m2 (clasa X3) a fost inregistrata pe data de 24 octombrie la ora 23.

Chiar daca evenimentele din urma cu cateva zile sunt unele deosebite, cea mai puternica eruptie solara a avut loc pe 4 noiembrie 2003. Aceasta a dat dovada de o intensitate iesita din comun, depasind chiar si asteptarile astronomilor, cu o putere specifica clasei X45, adica de 15 ori mai mult decat cea mai mare manifestare de luna trecuta.

Acestea sunt doar cateva evenimente desfasurate recent in lumea astronomiei, o lume care in fiecare zi vine cu ceva nou si interesant.

No Comments

Be the first to start a conversation

Leave a Reply

  • (will not be published)